Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Damian (APMGR): Sistemul este alienat din cauza lipsei unei viziuni, a finanţării şi a competitivităţii
Franks (FMI): Sistemul sanitar este defect şi sunt necesare reforme semnificative

Producătorii de medicamente consideră că, în momentul de faţă, sistemul sanitar este alienat din cauza lipsei unei viziuni privind funcţionarea acestuia, din cauza subfinanţării şi a lipsei competitivităţii. Aceste neajunsuri au fost prezentate la întâlnirea pe care reprezentanţii companiilor farmaceutice au avut-o, săptămâna trecută, la Ministerul Sănătăţii pentru a discuta modul în care sistemul sanitar ar trebui reformat. "Am subliniat la întâlnirea de la Ministerul Sănătăţii că industria consideră că sistemul sanitar este alienat din cauza lipsei de viziune, de finanţare (capital) şi competitivitate. Adică tocmai parametrii care sunt de primă importanţă tocmai în industria farmaceutică", a explicat preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.
De asemenea, şeful misiunii FMI de evaluare a acordului preventiv, Jeffrey Franks, a afirmat în urmă cu două zile că sistemul de sănătate este defect şi sunt necesare reforme semnificative, chiar dacă îngrijorarea populaţiei faţă de astfel de schimbări este de înţeles, potrivit Mediafax.

România - ţintă pentru exporturi

Preşedintele APMGR a mai spus că inexistenţa unei strategii naţionale a medicamentului a determinat scăderea volumelor de produse farmaceutice fabricate în România şi a determinat problemele semnalate în ultimii ani la Institutul Cantacuzino. "Am luat ca exemplu situaţia asistenţei cu medicamente în România şi am subliniat că nu există încă o strategie naţională a medicamentului, care să clarifice care sunt direcţiile în care România trebuie, de exemplu, să facă stocuri în eventualitatea unor situaţii de forţă majoră. Lipsa unei strategii naţionale a dus la problemele semnalate în ultimii ani la Institutul Cantacuzino sau la scăderea drastică a volumelor medicamentelor fabricate în România", a explicat Dragoş Damian. Dacă în 2006, din totalul medicamentelor utilizate în ţară 62% erau produse în România, în 2010, doar 42% au fost de producţie locală.
În plus, lipsa unor reglementări şi analize a nevoilor de medicamente a făcut să se aloce pentru produse farmaceutice aproximativ 1,1 miliarde de euro în 2011, de la 350 milioane euro în anul 2007, adică peste 25% din totalul resurselor financiare alocate sănătăţii, fără însă o îmbunătăţire evidentă a accesului la medicamente, a stării de sănătate a pacienţilor sau a speranţei de viaţă. "Toate aceste evoluţii ineficiente, datorate lipsei unei strategii multianuale şi transpartinice au făcut ca România, o ţară cu o tradiţie bogată industrială farmaceutică, să fie doar o ţintă pentru importuri, care ar putea fi oricând sistate riscându-se astfel accesul la medicamente al pacienţilor", a detaliat preşedintele Asociaţiei. El a subliniat că, la nivel conceptual, Legea sănătăţii stabileşte exclusiv cadrul general, noţiunile definitorii, structurile componente, sursele de finanţare şi răspunderea pentru un sistem sanitar şi că nu îşi va intra în efect cu adevărat fără o legislaţie secundară pe măsură, care să fie clădită pe priorităţi strategice.
"Legislaţia secundară şi terţiară vor trebui să se pronunţe asupra a şase direcţii strategice de reformare a sistemului", a mai spus Dragoş Damian.  Prima direcţie este, potrivit acestuia, prioritizarea - stabilirea priorităţilor sistemului sanitar -  şi să se explice care stau la baza deciziei, fie că este vorba de sănătatea publică, de sistemul de urgenţă, medicina primară, de ambulatoriu, servicii spitaliceşti, programe naţionale etc. "La urma-urmei, doar consensul asupra priorităţilor va asigura alocarea corectă şi transparentă de resurse", a continuat reprezentantul APMGR. A doua direcţie strategică este reprezentată de standardizare. "Serviciile medicale trebuie să păstreze standarde uniforme, în aşa fel încât actul medical să aibă aceeaşi calitate şi acelaşi cost, indiferent de cadrul în care este prestat", a mai spus Dragoş Damian.
Finanţarea este a patra strategie. Aceasta ar trebui să se facă "în funcţie de priorităţi şi de serviciile contractate şi cu identificarea clară a resurselor, în aşa fel încât să nu se promită mult şi să se dea foarte puţin, cum este cazul asistenţei cu medicamente", a afirmat preşedintele Asociaţiei. De asemenea, trebuie să se stabilească structurile care trebuie privatizate şi care trebuie să rămână publice, în aşa fel încât accesul pacienţilor să nu fie condiţionat exclusiv de considerente materiale, aceasta fiind a cincea direcţie.
A şasea direcţie este reprezentată de management, adică să se stabilească cine se va ocupa de administrarea structurilor şi resurselor sistemului şi cine va evalua îndeplinirea indicatorilor de performanţă.

Până la refacerea legii, se vor lua câteva măsuri pe termen scurt

În acelaşi timp, Jeffrey Franks a arătat că până la refacerea proiectului de reformare a sistemului sanitar s-au convenit câteva măsuri pe termen scurt, pentru a se asigura că resursele nu sunt risipite pe medicamente scumpe cu impact limitat sau servicii care pot fi oferite mai ieftin şi de către sistemul privat. "Am convenit revizuirea recentei aprobări a coplăţii pentru simplificarea acesteia şi scutirea membrilor vulnerabili şi continuarea procesului de aliniere a duratei de spitalizare şi a numărului de paturi la normele europene", a explicat şeful misiunii FMI. El a arătat că România va continua să acorde o importanţă mai mare sectorului privat. "În conceperea acestui sistem va fi important să se asigure resurse publice atât de la buget, cât şi de la contribuţiile de asigurări sociale. Nu este viabil să se promită beneficii mai mari fără resurse mai importante, indiferent cine gestionează sistemul", a mai spus Franks.