Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

 
După un an şi jumătate de ajustări severe, economia românească încă îşi caută direcţiile
Adrian Vasilescu (BNR): La noi restructurarea este văzută doar sub forma disponibilizărilor de personal
Redresarea va fi dificilă, întrucât băncile sunt precaute la acordarea creditelor

În ultimul an şi jumătate economia românească a cunoscut o ajustare severă şi necesară, la capătul unei perioade de boom care a culminat cu o fază a excesului în zona de creditare şi consum. Spargerea balonului imobiliar, retragerea capitalului plasat pe termen scurt, griparea creditării, restrângerea cererii pe piaţa europeană, cu impact asupra exporturilor, şi pasul înapoi făcut de un consumator îndatorat au fost simptomele principale ale declanşării crizei în România.
Companiile private au operat reduceri importante de personal, în vederea micşorării cheltuielilor. Băncile şi-au revizuit comportamentul din perioada de boom, când la ordinea zilei era creditul iraţional, direcţionat în special către finanţarea consumului din import şi a inflamării preţurilor din real estate. Activele s-au ieftinit, deşi procesul încă este greoi. Au apărut şi primele falimente. Traversăm o perioadă de ajustări importante, reflectate şi în scăderea dramatică a deficitului de cont curent.
Este însă un moment bun să ne uităm şi la cealaltă componentă a restructurării economiei româneşti, cea a reorientării investiţiilor spre zonele acoperite slab în perioada de boom. Putem recâştiga pieţele interne în domeniile unde suntem deficitari şi depindem prea mult de importuri? Am identificat zonele cu valoare adăugată mare? Avem capacitatea de a atrage investiţiile majore? S-au reorientat către diversificarea portofoliului de clienţi firmele care depindeau prea mult de un singur beneficiar? Va ajuta creditul sectorul privat în acest acest efort de restructurare?
"Pentru ca economia românească să reia creşterea, se impune o restructurare a acesteia. Singura noastră şansă este aceea de a deveni competitivi pe pieţele din Uniunea Europeană şi să ne axăm pe sectoarele care aduc o valoare adăugată mare", a declarat pentru Curierul Naţional Dragoş Cabat, preşedinte CFA România. În opinia sa, o majorare a PIB ar fi sustenabilă dacă s-ar realiza în primul rând pe baza sporirii exportului industrial. Acesta nu ar fi stimulat însă de o continuare a deprecierii monedei naţionale, susţine Nicolae Chidesciuc, economist-şef la ING Bank România. "Am spus dintotdeauna că şi un curs la 4,5 lei pentru un euro nu ar ajuta exportatorilor. Nu este mai puţin adevărat că o coborâre a ratei de schimb sub nivelul de 4 lei pentru un euro şi o consolidare pe acel palier chiar ar afecta exporturile şi cred că cei de la Banca Naţională a României ştiu asta", a spus Nicolae Chidesciuc. O părere similară a avansat şi Cristian Ionescu, director al Coface pentru România, Bulgaria şi Slovacia. "Aşa cum BNR a supravegheat moneda să nu sufere un picaj mult prea exagerat, acum trebuie să aibă în vedere şi o împiedicare a supraaprecierii ei deoarece asta ar putea stimula din nou importurile şi, implicit, o reinflamare a deficitului de cont curent", a spus Cristian Ionescu.

Până acum restructurarea a fost văzută exclusiv ca o reducere a personalului

Dincolo de etapa ajustărilor care a operat prin curs sau reducerile de personal - susţin analiştii - eforturile de restructurare ale economiei trebuie să se canalizeze şi în alte direcţii. "Opinia mea este că există prejudecăţi care au lovit în sectorul privat poate mai puternic decât în cel de stat. Una dintre acestea este înţelegerea restructurării ca fiind exclusiv o restructurare de personal", a declarat pentru Curierul Naţional Adrian Vasilescu, consilier al Guvernatorului Băncii Naţionale a României. El a precizat că de multe ori calculul este foarte simplist, patronii considerând că prin reducerea personalului şi realizarea unor producţii comparabile productivitatea creşte. "Abordarea ar trebui să fie mult mai complexă. În ţările care au capitalism dezvoltat productivitatea nu este analizată ca indicator separat şi este subînţeles că aceasta merge împreună cu eficienţa, performanţa şi competitivitatea. Veniturile în creştere rezultă doar din combinarea factorilor de mai sus. Pe de altă parte, la noi se vorbeşte despre productivitatea muncii, dar nimeni nu ia în calcul productivitatea capitalului", a amintit Adrian Vasilescu, precizând că doar multinaţionalele - în măsura în care nu s-au "românizat" - lucrează în economia noastră urmărind complexul celor patru indicatori.

Patronii perpetuează un model "socialist"

Societăţile comerciale de la noi nu s-au adaptat modelelor de eficienţă din occident, ci au continuat practici specifice perioadei de economie etatistă, a afirmat reprezentantul BNR. Noi în 1989, nici după 50 de ani nu înţelesesem ce înseamnă socialismul, dar cred că cel mai bine l-a sintetizat un suedez. Întrebat câţi oameni lucrează în întreprindere, acesta nu a dat o cifră concretă - răspunsul aşteptat - ci a replicat: "cam jumătate". Din păcate, acest sistem în care muncesc doar jumătate dintre angajaţi, tolerat în vremea socialismului, a fost preluat de patroni şi după 1990", a spus Adrian Vasilescu. În multe companii - a continuat acesta - oamenii productivi suportă nepoţii şi pilele. "Angajările la noi nu se fac după performanţă. Sunt mii de întreprinderi care spun că au dispărut din cauza crizei. Nu e adevărat!  Ele au sucombat exact datorită unor astfel de abordări. Chiar şi în timpul restructurărilor de criză s-a procedat pe dos şi au fost daţi afară de multe ori tocmai oamenii productivi pentru a fi menţinute pilele", a întărit Adrian Vasilescu.

Diversificarea portofoliilor de clienţi - o provocare deocamdată fără răspunsuri

În perioada de boom, companiile care depindeau de un singur furnizor se bucurau de comenzile constante şi de faptul că aveau cheltuieli relativ limitate cu marketarea produselor. În criză, aceşti jucători au fost printre cei mai afectaţi. Există o preocupare a oamenilor de afaceri pentru diversificarea portofoliilor de clienţi - sunt de acord specialiştii intervievaţi de Curierul Naţional - însă problema nu a găsit o soluţie până în momentul de faţă. "Cei mult prea dependenţi de un singur beneficiar - şi aici nu vorbesc de clienţii statului cu prietenii politice care sunt un caz aparte - sunt deosebit de afectaţi. Sunt primii impactaţi de arierate", a precizat Dragoş Cabat. În opinia lui Cristian Ionescu, firmele cu mari comenzi la stat vor avea în continuare de suferit întrucât problema arieratelor statului se va agrava în perioada imediat următoare. "Cifrele arată că s-ar impune o diversificare a portofoliului de clienţi, însă lipsa de resurse face ca acest lucru să fie mai dificil decât în perioada pre-criză. Există o discrepanţă evidentă între dorinţa de diversificare a pieţei şi posibilităţile reale de a găsi parteneri de afaceri", a subliniat directorul Coface România. Adrian Vasilescu apreciază însă că inerţia companiilor locale a fost mare. "Banca Naţională nu este undeva în turnul de fildeş. Luăm contact cu realităţile atât la nivel macro, cât şi prin întâlnirile nemijlocite pe care le avem cu oamenii de afaceri. Ştim ce gândesc aceştia. Din păcate, trebuie să spun că nu s-au mişcat foarte repede şi mulţi nu au înţeles ce le va aduce criza. Nu au reuşit să reorganizeze producţia şi nici să găsească alternative. Când vezi că exportul pe anumite pieţe ţi se taie, te uiţi, mai arunci o privire prin lume. Când ţi se închid nişte porţi trebuie să începi căutările în lumea largă", a spus Adrian Vasilescu.

Companiile, catastrofale la capitolul cercetare

Consilierul guvernatorului BNR a mai spus că suntem "catastrofali", la capitolul cercetare, care este baza oricărui ciclu de creştere. "La Tokyo, un japonez mi-a arătat trei pahare: unul mic, unul mijlociu şi unul mare. Mi-a spus: primul este pentru tărie, altul pentru vin şi celălalt pentru apă. La fel, pentru noi paharul mic este ce avem pe banda de producţie, ceea ce desfacem azi. Paharul mijlociu este echivalent cu ce avem în linia de proiectare şi va veni în viitorul apropiat la fabricaţie. Paharul mare este cercetarea şi ea asigură rezistenţa companiei pe termen lung. Din păcate, la noi exact asta este zona ignorată complet", a arătat Adrian Vasilescu.

Investiţiile trebuie să devină prioritare

O creştere sustenabilă a economiei româneşti s-ar putea realiza doar în baza investiţiilor, este o idee care s-a desprins din discuţiile cu specialiştii contactaţi de Curierul Naţional. "Fiecare încearcă să-şi regăsească locul într-o piaţă care era caracterizată de o concurenţă slabă. Eforturile din economia românească sunt cu atât mai mari cu cât la noi nu este posibil ca statul să pompeze bani în economie aşa cum s-a întâmplat în ţările dezvoltate, unde revenirea uşoară s-a realizat pe baza unor stimulente guvernamentale", a precizat Nicolae Chidesciuc.
Că statul are o politică incoerentă în ceea ce priveşte investiţiile a fost de acord şi Adrian Vasilescu. "Noi în 1989 ne-am despărţit de Marx fără să îl fi citit. El spunea că de fapt capitalismul va ajunge pe buza prăpastiei pentru că, deşi a organizat foarte bine producţia, a neglijat organizarea consumului. La fel, acum, toţi vorbesc despre Keynes în necunoştinţă de cauză pentru că altfel ar fi văzut că toată ecuaţia sa are în centru investiţia. Nu înseamnă că eşti keynesian dacă plăteşti pensii şi salarii, ci doar dacă stimulezi investiţiile. Liderii politici ar trebui să se pună de acord şi, indiferent dacă se revendică de la Keynes sau de la Friedman, să aibă în vedere în strategiile lor în primul rând investiţiile", a afirmat consilierul guvernatorului BNR. În opinia sa, restructurarea economiei trebuie să înceapă de la buget, care trebuie să surprindă o imagine a eforturilor de a susţine activitatea concurenţială. "Din păcate, nu avem bugetare multianuală, perpetuăm practica rectificărilor. În ecranul imaginar de la BNR vedem o corelare a politicii monetare cu cea fiscală, cea salarială şi cea de restructurare. Conjugarea lor ar însemna că ţara este bine condusă, numai că indisciplina sau lipsa de viziune din celelalte zone a lăsat în tot timpul greutatea pe pedala politicii monetare", a comentat Adrian Vasilescu.

Cheia în restructurare ar fi atragerea de proiecte-cheie

Principala soluţie în viziunea lui Cristian Ionescu o reprezintă atragerea de investiţii-cheie ale unui investitor strategic. "Mă gândesc la proiecte greenfield cu tehnologii noi, companii puternice care să genereze valoare adăugată mare, cum deja avem exemple de succes Nokia şi Ford. 6 astfel de proiecte, şi deja am avea asigurată o creştere de 12% a PIB. Pentru asta trebuie să fim mai activi în politica de lobby, iar ARIS ar trebui să aibă un rol mult mai activ, cu atât mai mult cu cât stăm prost la capitolul infrastructură", a subliniat reprezentantul Coface, amintind că ar trebui să ne gândim şi la diversificarea zonală. Cristian Ionescu a adus în discuţie cazul Slovaciei, unde economia se susţine pe patru mari proiecte: Sony, Samsung, Skoda şi Volkswagen.
Nicolae Chidesciuc spune că din a doua parte a lui 2010 şi din 2011 am putea vedea o revenire lentă în sectoare precum serviciile, transportul, real estate şi vânzările cu amănuntul. Economistul-şef al ING Bank crede că ar trebui acordată o mai mare atenţie agriculturii. "Spun asta pentru că agricultura românească este înapoiată faţă de alte sectoare de la noi, dar şi faţă de agricultura din UE. Pe de altă parte, trebuie să fim realişti că acest domeniu nu poate fi un motor pentru refacerea PIB întrucât are o pondere scăzută. În Europa această ramură nu atinge decât 6-7% din PIB şi la fel trebuie să fie şi la noi. Revenirea se poate realiza doar pe baza sectoarelor cu valoare adăugată mare", a comentat Chidesciuc. Adrian Vasilescu a atras, la rândul său, atenţia că deficitul de cont curent mai ridicat este normal pentru o ţară emergentă, dar este foarte important dacă acesta este finanţat din împrumuturi sau din investiţii. "Dacă reuşeşti să îl asiguri din investiţie ştii că vei sta în picioare", a întărit reprezentantul BNR. 

Creditul, doar un ajutor timid în vederea restructurării

"Băncile vor promova în continuare o politică de creditare restrictivă întrucât bilanţurile firmelor arată prost, iar normele împiedică băncile să acorde împrumuturi unor societăţi care nu se prezintă bine. Este clar că în 2009 cele mai multe dintre companii au avut rezultate mai slabe decât în anul precedent, iar capitalurile proprii s-au evaporat", a arătat Cristian Ionescu. Băncile vor avea dificultăţi să selecteze planuri de afaceri viabile în actuala conjunctură, este de acord Nicolae Chidesciuc. Economistul de la ING Bank România susţine că nu există cerere reală de credite, iar băncile, pe de altă parte, sunt la fel de puţin doritoare. "Creditarea va rămâne o problemă şi în 2010", a recunoscut Chidesciuc. "BNR susţine că în continuare creditul este motorul economiei. Banca s-a opus doar creditului iraţional din anii trecuţi dar, altfel, a încurajat în permanenţă finanţarea economiei", a precizat Adrian Vasilescu, nuanţând însă că băncile au acum "o reticenţă rău-prevestitoare". "Sunt bănci care au început să dea credite în lei, iar şase bănci acordă credite în valută. Dacă legislaţia nu mi-ar interzice, le-aş numi pentru a le da ca bun exemplu", a spus reprezentantul băncii centrale, subliniind că instituţiile care nu reiau activitatea de credit îşi taie din potenţialul de profit. "Perspectivele sunt în continuare negative, majoritatea pieţelor fiind sub stress sau în contracţie. În aceste condiţii riscul trebuie remunerat şi nu mă aştept ca ratele de dobândă să fie stimulative", a opinat Cristain Ionescu, adăugând că băncile vor rămâne precaute şi vor căuta doar proiecte viabile ale unor firme cu capitalizare bună şi garanţii solide. Adrian Vasilescu a atras însă atenţia că băncile trebuie totuşi să fie atente, întrucât cererea depinde de un preţ. Nu cred că se va putea menţine o marjă la fel de ridicată între dobânzile active şi cele pasive", a arătat consilierul guvernatorului BNR. El a mai subliniat că acum sistemul ar trebui să se axeze pe creditele spre companii. "Este un ciclu economic ce nu poate fi ignorat. Mai întâi sprijini investiţiile, firmele şi baza lor productivă, urmând ca apoi salariaţii să devină consumatori eligibili pentru credite. Ar fi o iluzie să credem că am rezolva ceva acum pompând bani către populaţie", a conchis Adrian Vasilescu.

• Currently 4.62/5
• 1
• 2
• 3
• 4
• 5