Cumpara acum
Anunturi Publicitare Online
Sondaj:

Considerați normal să plătiți vizita la medicul de familie?

Da
Nu
Casa de Sănătate trebuie să intervină

Comentarii (4) »
Sondaje vechi »

Contact:

Adresa:
Str. Cristian Popisteanu nr. 2-4
Sector 1, Bucuresti
Telefon/Fax:
021.527.19.13
0758.256.441
E-mail:
[email protected] national.ro

[email protected] national.ro




« Alte articole din categoria Actualitate Companii

Scrisori catre acasa

Un document inedit despre Istroromani

Actualitate Companii - Ilie Traian / [email protected]
(citeste alte articole de acelasi autor »)



Un document inedit despre Istroromani

Data adaugarii: 2006-09-16

Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Gheorghe I. Ionescu s-a nascut la Plopeni, judetul Constanta, Romania, in 17 aprilie 1912, si a raposat intru Domnul in 8 decembrie 2002 la Huntington Beach, California, SUA.
A petrecut copilaria la Obilesti, judetul Ramnicu Sarat, a urmat studii la Focsani si a terminat Scoala Normala la Cernauti, Bucovina, in 1933. In aprilie 1936, in urma unei Conventii intre Romania si Iugoslavia, a venit la Alibunar ca invatator misionar pentru romanii din Banatul Iugoslav.
Intre 1936 si 1954 a fost profesor si invatator la Alibunar (Barite) si Uzdin, unde a pregatit multe generatii de elevi. A fost ultimul din generatia de institutori veniti din Romania - si odata cu moartea lui s-a incheiat un capitol din istoria invatamantului romanesc din Banatul Iugoslav.
In 1942 s-a casatorit cu Maria Borlovanu, originara din Alibunar, Banat. A urmat studii superioare la Novi Sad, Pepperdine University (Los Angeles, California) si Universitatea din Valencia, Spania.
In 1954, impreuna cu sotia si cei doi feciori a trecut la Trieste, Italia si in 1958 a emigrat in Statele Unite, stabilindu-se in California. Prin multa straduinta si-a instruit cum se cuvine cei doi copii: Lavinel, chimist de renume mondial, profesor universitar in Brazilia, editor al revistei internationale Southern Brazilian Journal of Chemistry si Florin, doctor in Chimia Farmaceutica, doctor in Stomatologie si dentist in San Antonio, Texas, SUA.
Odata pensionat, a calatorit mult in Europa, Canada, Statele Unite, Mexico si multe tari din America de Sud.
A fost membru al Academiei Romano-Americane de Stiinte si Arte (ARA - American Romanian Academy of Arts and Sciences), a scris multe articole in ziare din Romania, Iugoslavia si Statele Unite si a publicat mai multe carti. Printre ele, citam: "Doina, Manual de Gramatica si Compozitie pentru Scolile Minoritare Romanesti", Ed. Napredak, Varset, Iugoslavia, 1939; "Buvar za I Razred Osnovne Skole", Trieste, Italia, 1956; "Limba Noastra - Carte de Citire pentru Puisorii Romani din Diaspora", Trieste, 1957; "Istroromanii de Astazi - Un studiu Etnografic", Trieste, 1958 si "Familii din care ma trag", Ed. Sarmisegetuza Rediviva, Huntington Beach, California, 1987. Intre 1955 si 1956 a tradus mai multe carti, printre care "America - What Can Be More Sublime" de Heiner Gautschy, "Brazilia" de Stefan Zweig si "Australia" de Paul McGuire.
Prin amabilitatea fiului sau, domnul Lavinel G. Ionescu din Brazilia, am intrat in posesia unei lucrari de un interes deosebit: "Librici za lu Rumeri din Istrie". Adica, pe limba noastra de azi, "Carte despre romanii din Istria". In fapt, despre acea populatie latinofona din Istria, de la granita dintre Croatia si Italia. O populatie despre care ignoranta concetatenilor nostri de azi este cvasitotala - iar acest fapt nu e de mirare daca ne gandim ca nici despre vlahii din zona bulgareasca a Vidinului, aici la doi pasi, nu se stiu prea multe lucruri. Socotim ca pentru concetatenii nostri interesati de problematica romaneasca fie si numai fragmentul care urmeaza poate constitui o lectura emotionanta.
"Un grup de romani apuseni ocupa odinioara regiunile dintre Trieste si Fiume si dintre Pola si Fiume. Cea din urma se numeste si astazi Vlasia, mai ales partea dintre Pisino si Pola. Ei isi zic Vlasi; strainii le zic Vlasi, dar mai ales Ciribiri. CIRIBIRI au fost porecliti, probabil, de alti romani cu care au fost in contact, numai prin faptul ca ei pronunta "cire si bire" in loc de "cine si bine". Porecla a fost imprumutata apoi de popoarele conlocuitoare. Irineu della Croce, istoric triestin, a spus ca ei se cheama RUMERI (= RUMENI), denumire mostenita si de A. Glavina, redesteptatorul constiintei lor nationale. Istoria literaturii romane si marele savant Sextil Puscariu, care i-a studiat mai mult ca toti (dar care n-a avut putinta sa-i vada la ei acasa), ii numesc: ISTROROMANI. Cei ce mai supravietuiesc astazi isi zic: "Vlasi", "Rumuni", chiar si "Istrorumuni" - iar limba si-o denumesc "vlaschi", "rumunski", "po nasom".
Unii dintre Istroromani, Vlasi sau Cici au sosit pe calea migratiunilor individuale ca pastori, sau chemati de principii austrieci ori dogii Venetiei pentru a popula pamanturile ramase goale in urma unei ciume ce bantuia intre 1400-1600. Cei mai multi, insa, vor fi o prelungire mai inceata a celorlalti romani, caci in 1329 se intalneste in Pinguente, vlahul Pasculus (Pascu). Intr-un zapis din 1463 Cicii sunt aratati ca Morlacchi sau Morlacci ai lui Giovani Frangiapanu, cazuti intr-o lupta langa Pisino. Au fost romanesti satele: Katun, Rumkovac, Kerbune, Vlahi, Pikulici, Perici, Paracici, Schitazza, Vlahovo, Vlaska, Vlahova, Lizzul, Bolohani, Faraguna, Faraguni, StaraGuna, Vlasici, Cobai, Cubani, Cubani, Cubanici, Floricici, ("floricica"), Jerbulisce (ierbuliste), Jerban (ierban), Sugari, Dosan (dos), Surani (sur), Guran (gura), Serman (sarman), Pulici (de la pului= puiu), Petek (petec), Vidulini, Vlachovichievo-Selo, Valobreg, Cari ("caini"), Kukulj, Kukuljani, Buri ("buni"), muntele Gura, Cattinare ("catunar") langa Trieste, apoi Opicina, Gropada, Voidca, Lanisce ("laniste) s.a. In "Historia antica e moderna, sacra e profana" (Venetia, 1698, pag. 334) istoriograful G. Mario Manarutta, zis si Ireneo della Croce, spune "ca populatia din Opicina, Tribichiano si Gropada foloseste o limba particulara si proprie, asemanatoare cu romana, presarata cu diverse cuvinte si verbe latine, iar Cicii nostri se cheama in limba proprie Rumeri".
T. Burada auzise de la A. Covaz ca au fost familii romanesti si in Pola, Albona, Fianova, Volosca, Pinguente, Pisino, Gallignama, Corte Alba, Ladino si Castua; iar de la Antonio Boltranini, ca se vorbea romaneste in Catun, Kerbune, Cosliaco, Rachita, Cepici Bolesco, Chersano, Lizul, Barbana si Carnizza. Kandler in "Dei popoli che abitavano l'Istria" aminteste ca se vorbea romaneste (1851) si in Tepenovizza, Cepici, Chersano, Cosliaco (S.P.op.cit.). Biondelli in "Studii Linguistici" Milano, 1856, spune: "Locuitorii micutului sat Cepici, compus din 320 pastori, vorbesc un dialect ce se aseamana cu cel romanesc de la Timisoara. Cei 1130 locuitori din Valle sunt numiti "Latini" de Slavii inconjuratori, iar cei 4.
080 locuitori din Dignano (Vodijan) sunt o relicva a unei colonii valahe".
In Cepici si Kerbune se mai vorbea "vlaschi" in 1893, spune si St. Nanu in "O excursie la Romanii din Istria".
Ion Maiorescu spune ca in St. Martin, din cauza casatoriilor mixte, numai in 4-5 case se mai vorbea romaneste.
Satul Posert (Posrt) era considerat istroroman de Miklosich, si e socotit romanesc in raportul Comisiei pentru infiintarea scolii din Susnievita in 1888. La 1890 Burada, iar in 1892 Weigand gasesc romani in Schitazza, iar Maiorescu constata ca poalele muntelui dinspre miazazi se numeste "Valea Curata", dar ii aude vorbind romaneste numai pe batranii de la 40 de ani in sus. In 1892 A. Glavina pomeneste de slavizarea celor 250 suflete din Schitazza si ca aceeasi soarta au avut-o si Rumerii din Santa Lucia. "Locuitorii din Dare, Senjane (azi Jeiani) si Villanova sunt adevarati vlahi si vorbesc unul cu altul limba valaha, cu deosebire ca in limba lor s-au furisat multe cuvinte slave" (spune G.F. Scheiner in Allgemeine Enzyklopadie, Leipzig, 1846). Satele istroromane Grobnico (Grobnik) si Gradigne (Gradinje), studiate de filologul italian M. Bartoli intre 1900-1908 si pomenite de profesorul Sextil Puscariu in "Studii Istroromane" vol. III, pag. 95, in luna octombrie 1958, erau complet slavizate si nimeni in aceste sate nu mai pronunta o boaba romaneste - dar locuitorii, cei batrani, nu neaga originea lor romana.
Intr-o notita a ziarului "Borba" ce aparea la Belgrad (16 aprilie 1958) se vorbeste de "Romanii din Istria", a caror limba se aseamana tare mult cu a romanilor din Macedonia si Dacia...
Mai numerosi sunt in satele Posert, Gradijne, Letaj, Grobnik, Susnievita, Brdo, Novo Vas si Jasenovita, apoi in satul Jeiani si platoul Ciciarie... In Istria se gasesc de asemenea ramasite ale vechilor romani in satele Vodnjan, Bale, Rovinj... Romanii au aparut in Istria in sec. XV. De la vatra de bastina, romanii istrieni au plecat spre Apus impinsi de turci, trecand prin Serbia, Bosnia, Lika si Croatia, asezandu-se apoi la poalele de apus ale muntelui Ucoka".
Intr-alta notita publicata de ziarul "Politika" Nr. 16226 - 27 iunie 1958, Belgrad - sub rubrica "Da li znate? (Stiti ca...), se spune: "In cateva orasele din Istria sudica si nordica, ca de ex. in Vodnjan, Vilsnjan si Bale, traieste o populatie veche care a ramas din timpurile Romei (Istroromani). Limba acestei populatiuni se deosebeste de italiana populara si literara si de dialectul venetian. Grai roman (romanski govor) de asemenea natura exista in secolul al XIX-lea si in orasul Veglia (Krk), cand a incetat odata cu ultimul om ce-l vorbea. Aceasta limba isi are o dezvoltare specifica, datorita conditiunilor geografice, fara contact cu marile teritorii latine, italiene la vest sau romanesti la est".
Parerile respectivelor publicatii, inspirate din vreo enciclopedie si nu de situatia de pe teren, nu corespund total realitatii, caci, daca romanii apar in documentele sec. XII-XV, pe teren erau desigur mai inainte cu mult. In satele: Poset (Posrt), Gradinje si Grobnik, valahe odinioara, azi nu se mai vorbeste romaneste, iar in satele de origine valaha: Vale (Bale), Dignano (Vodnjan), Vianjan (Visignano), Rovine (Rovigne - Rovinj) slab se mai simte istroromaneste in urma celui de-al doilea Razboi Mondial. Dar chestiunea, odata pusa, ar trebui mai bine cercetata, pentru a se sti cu precizie cate suflete de acolo mai pastreaza limba stramosilor lor de origine latina, fiindca chiar parerile localnicilor sunt adesea contradictorii.
De exemplu, Lancia Eufemia, nascuta si traita in Rovine, de 21 ani, spune: "Rovine are circa 5.000 locuitori, care vorbesc hrvatski, batranii cuvanta si italianski si un dialect vechi, istrianski. De ciribiriski (rumunski) n-am auzit, de altfel multa populatie bastinasa s-a refugiat in Italia, iar in locul ei au fost adusi colonisti".
Vor ramane numai urmele de acesti bieti romani, fara nici o ocrotire, cum s-a petrecut in multe alte parti".

P.S.
In cartea sa de amintiri, domnul Tiberiu Cunia, din Statele Unite ale Americii (om de stiinta, universitar de origine aromana), povesteste cum, evadand prin anii '50, impreuna cu alti romani din tara, din lagarele iugoslave, a intalnit in drumul lor spre Occident, aproape de granita cu Italia, oameni care vorbeau o limba ce semana in mod ciudat cu romana. Dintre toti ceilalti, numai el, aromanul, a intuit ca aceia trebuiau sa fie celebrii, dar... necunoscutii istro-romani!
 
  • Currently nan/5
  • 1
  • 2
  • 3
  • 4
  • 5
Noteaza articolul.

 



Comentarii

Curierul National nu este responsabilă juridic pentru conţinutul textelor de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastră vă revine în exclusivitate.

    Timpul de 30 zile în care puteaţi face comentarii pe marginea acestui articol a expirat.


    Recomandat Curierul National
    Ultimele comentarii:

    IMPARATUL CALIGULA SI-A FACUT IAPA SENATOR, dracNE ...
    Declaraţie de presă susţinută de Preşedintele României, Klaus Iohannis

    IMPARATUL CALIGULA SI-A PUS IAPA SENATOR, dracNEA ...
    Reacţii externe la demisia prim-ministrului

    l-am gonit pe tudose ca sunt prieten cu v. orban! ...
    Discursul lui Laszlo Tokes despre toleranţa ardelenească şi discursul instigator la ură din România

    e ordin de la liviu infractiune dragnea! ...
    Europarlamentarii români din Grupul S&D al Parlamentului European îşi exprimă totalul sprijin pentru nominalizarea Vioricăi Dăncilă pentru poziţia de prim ministru

    pt. 2 = limbric dragnist: pe gatlejul tau face dra ...
    Premierul interimar Mihai-Viorel Fifor a participat la şedinţa Centrului Naţional de Conducere Integrată din MAI

    Top articole:

    Afişează articolele cele mai:
    Votate | Comentate | Expediate

    Radio Sud

    Tipografia de Sud
    Orologia Primo minuto

    Sumarul ediţiei: