Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

În 2007, acesta a câştigat titlul de Capitală Culturală Europeană

România are multe locuri frumoase care merită explorate, însă nu toţi sunt conştienţi de aceste bogăţii. Printre locurile preţioase ale ţării noastre se înscrie cu succes oraşul Sibiu. Situat undeva în sudul Transilvaniei, Sibiul reuşeşte să te transpună într-o altă lume. Odată ce ai păşit pe aceste meleaguri simţi un aer medieval creat de arhitectura caselor de piatră, cu acoperişuri de ţiglă, perfect aliniate de-a lungul străzii şi cu grădini în spate. Este o tradiţie asociată Europei Centrale, total diferită de ceea ce se găseşte în restul României. Toate aspectele enumerate clădesc un oraş medieval ce stă la picioarele munţilor Făgăraş, de mai bine de nouă secole, ca un paznic la porţile acestei provincii legendare.

Istoria oraşului a început a fi scrisă la 1191

Atestat istoric pentru prima dată într-un document scris în 1191 de Papa Celestin III, Sibiul era cândva cunoscut sub numele de Hermannsdorf, apoi, după ce a obţinut rangul de civitas (oraş) în 1366, s-a numit Hermannstadt. În 1919, la un an după ce Transilvania s-a întors la patria-mamă, numele oficial al oraşului a devenit Sibiu. Încărcat de istorie, oraşul care a rezistat unui asediu condus de însuşi sultanul Murad II în 1438 se bucură de numeroase debuturi, precum deschiderea primului spital din România, primei şcoli atestate documentar, primului muzeu, primei farmacii şi primei fabrici de hârtie. În plus, prima carte românească a fost tipărită la Sibiu şi acesta este, de asemenea, locul unde au avut loc primele experimente cu rachete din lume.

Numeroasele muzee sibiene captează atenţia vizitatorilor

În condiţiile în care oraşul ascunde multe frumuseţi, singura posibilitate de a le descoperi este de a porni într-o călătorie de explorare a locului. Un punct de pornire bun ar fi Complexul Muzeal Naţional Astra, cel mai mare muzeu în aer liber din Europa. Acest muzeu etnografic, deschis în 1967, se întinde pe 96 de hectare şi încântă vizitatorii cu cele 340 de clădiri, printre care mori de apă şi vânt, prese imense de vin, fructe şi ulei, fierării şi alte structuri reprezentând stiluri arhitecturale din întreaga ţară. O mică parte liniştită din România se desfăşoară înaintea ta, pe măsură ce o admiri dintr-o tradiţională căruţă trasă de cal. În complex se găseşte şi Muzeul Emil Sigerus de Etnografie şi Artă Populară Saxonă şi Muzeul de Etnografie Mondială Franz Binder.
Dacă nu ţi-ai stins încă setea de tradiţie, atunci ia tramvaiul, al doilea construit în Europa, către Mărginimea Sibiului, o zonă etnografică unică de 18 sate, unde poţi vizita cel mai mare muzeu de icoane pe sticlă din Europa.
Muzeul Bruckental, primul de acest gen din România şi al doilea din Europa, prezintă colecţiile de artă şi biblioteca lui Samuel von Bruckental, fost guvernator al Transilvaniei. Fosta lui locuinţă găzduieşte picturi semnate de Rubens, Botticelli, Jan van Dyck şi Tizian, printre mulţi alţi artişti renumiţi. Lista muzeelor continuă, Muzeul de Istorie, Muzeul Farmaciei, Muzeul Armelor şi Trofeelor de Vânătoare, Muzeul Naturii, Muzeul Locomotivelor cu Aburi.

Sibiul însuşi este un muzeu în aer liber

O plimbare pe vechile străzi pietruite îţi oferă ocazia să vezi îndeaproape vestigiile unei alte epoci. Oraşul are două niveluri: Oraşul de Sus, unde se află majoritatea obiectivelor istorice ale Sibiului, şi Oraşul de Jos. Acestea sunt legate prin Pasajul Scărilor, construit în secolul al XIII-lea. Piaţa Mare este centrul istoric al Sibiului, care a fost menţionată pentru prima dată în 1411 ca fiind o piaţă de porumb. Ca în cazul majorităţii pieţelor centrale din oraşele medievale, acesta este locul unde aveau loc întâlnirile publice, dar şi execuţiile publice. Piaţa Mică este înconjurată de clădiri medievale bine conservate, majoritatea locuinţe şi ateliere ale meşteşugarilor, şi oferă acces rapid la muzeele etnografice. Deoarece Cetatea Sibiului a fost vreme de secole o fortăreaţă la porţile Transilvaniei, era înconjurată de ziduri şi turnuri de apărare, majoritatea încă existente: Turnul Sfatului, Turnul Archebuzierilor, Turnul Olarilor, Turnul Tâmplarilor, toate construite în secolul al XV-lea, Turnul Gros, ridicat la mijlocul secolului al XVI-lea, Bastionul Haller, construit în 1552, Turnul circular al Pulberăriei şi Turnul Pielarilor. Privind pe deasupra acoperişurilor de ţiglă, 15 vechi biserici, capodopere ale arhitecturii, impun respect, fie că sunt evanghelice, ortodoxe, catolice, protestante, franciscane sau ursuline. Lăcaşurile de rugăciune ce le poţi întâlni aici sunt: Catedrala Ortodoxă, Biserica Evanghelică, Biserica Catolică, Biserica Ursuline, Biserica Franciscană, Biserica din Groapă, Biserica Dintre Brazi, Biserica Reformată, Biserica Sf. Johannis, Biserica Sf. Elisabeta, Biserica Sf. Luca, Biserica Azilului, Capela Crucii, Sinagoga. Pentru cei care vor să trăiască prezentul şi distracţiile oferite de acesta, la doar 35 km de Sibiu se află staţiunea Păltiniş. Şi pentru că tot am vorbit despre superlative, să mai adăugăm unul: Păltiniş este staţiunea montană românească cea mai veche şi, de asemenea, cea situată la cea mai mare altitudine (1.440 m). Construită în 1894, aceasta are patru hoteluri, şase cabane şi 17 vile pentru turişti, numeroase restaurante, baruri şi magazine.

Importanţa oraşului, subliniată de cultura şi economia înfloritoare

Sibiu este reşedinţa şi cel mai mare municipiu al judeţului Sibiu, România. Este un important centru cultural şi economic din sudul Transilvaniei. Deţine titlul de oraş-martir. Staţiunea de iarnă Păltiniş se află la 37 km distanţă de centrul municipiului, iar lacul glaciar Bâlea se află la aproximativ 100 km distanţă de oraş. Municipiul Sibiu a reprezentat unul dintre cele mai importante şi înfloritoare oraşe din Transilvania, fiind centrul coloniştilor saşi stabiliţi în zonă. A cunoscut în ultimii ani o renaştere economică şi culturală semnificativă, fiind astăzi unul dintre oraşele cu cel mai mare nivel de investiţii străine din România.
În 2007, marcând aderarea României la UE, Sibiul a devenit cea de-a 32-a Capitală Culturală Europeană, alături de Luxemburg, ca urmare a nominalizării sale de către Consiliul Miniştrilor Culturii din UE în 2004.