Versiunea pentru tiparire
Trimite prin e-mail

Marimea textului:

Consolidarea rapidă şi profundă a politicii fiscale va fi necesară pentru ca România să evite riscul unei "aterizări dure" (hard landing), apreciază Banca Mondială. BM arată, în Strategia de Parteneriat cu România pentru 2009 - 2013, că politicile fiscale şi de venituri implementate în România au fost în mare parte prociclice şi au condus la dezechilibre şi vulnerabilităţi care nu mai sunt sustenabile, în contextul în care s-a realizat un progres redus în modernizarea sectorului public.
Instituţia arată că, pe parcursul precedentei Strategii de Parteneriat, din perioada 2006 - 2009, ritmul accelerat de creştere economică şi investiţiile străine directe au mascat riscurile politicii fiscale relaxate, creşterii salariilor peste avansul productivităţii şi majorarea deficitului de cont curent. "În contextul în care condiţiile economiei mondiale s-au deteriorat şi deficitele externe au continuat să crească, inflaţia s-a accelerat rapid şi încrederea investitorilor s-a erodat. La finele anului 2008, această situaţie a condus la deprecierea monedei naţionale şi la scăderea bursei locale", se precizează în Strategia BM, potrivit Mediafax.
Instituţia mai arată că BNR a majorat dobânda de politică monetară în 2007 şi 2008, fără a reuşi să domolească expansiunea creditării, până nu a introdus noi norme prudenţiale în toamna anului trecut. De asemenea, banca centrală a intervenit pentru a sprijini leul, ceea ce a ajutat la stabilizarea cursului de schimb în contextul unor atacuri speculative. "Consolidarea rapidă şi profundă a politicii fiscale va fi necesară pentru ca România să evite riscul unei aterizări dure. Reforme instituţionale ale sectorului public vor fi necesare pentru a sprijini restabilirea proceselor de creştere economică şi de convergenţă a standardelor de viaţă spre media UE", se arată în raport.

Ponderea românilor care trăiesc în sărăcie va creşte la 7,4% în 2009

Ponderea oamenilor care trăiesc în sărăcie absolută în populaţia României va creşte de la 5,7% în 2008 la 7,4% în 2009, iar cea a copiilor aflaţi în această situaţie va avansa de la 7,8% în 2008 la 10,7% în acest an, potrivit BM. BM notează faptul că România a înregistrat în perioada 2003-2008 o perioadă de boom economic, care a fost asociat cu procesul de aderare la UE şi a dus la reducerea rapidă a sărăciei. "Ponderea sărăciei absolute în populaţie a scăzut de la 35,9% în 2000 la 5,7% în 2008. O mare parte din absorbţia avansului economic a fost condusă de investiţiile private, iar când perspectivele de aderare la UE au devenit mai certe, România a devenit o destinaţie de investiţii favorabilă, cu risc scăzut", se mai arată în Strategia de Parteneriat a BM cu România.
Numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie absolută a scăzut de la 2,1 mil. oameni în 2007 la 1,2 mil. oameni în 2008. BM arată că sărăcia rămâne concentrată în cadrul grupurilor vulnerabile, în special în zonele rurale, unde trăiesc 75% din cei sărăci.

Restructurarea sistemului de pensii e pusă în pericol

Restructurarea sistemului de pensii din România se încadrează în reformele care au avut succes, dar sustenabilitatea acestui proces este pusă în pericol în prezent de promisiunile de majorare a pensiilor, consideră BM.
"Sistemul de pensii a fost restructurat în mod substanţial şi deficitul public din pensii a fost eliminat (...). Totuşi, sistemul rămâne vulnerabil, din cauza beneficiarilor care depăşesc ca număr contribuabilii, faptului că a furnizat beneficii reduse şi că a fost supus unor decizii politice ad-hoc", mai arată BM. Instituţia notează că sistemul de pensii cu mai multe piloane (Pilonul II - pensii private obligatorii, Pilonul III - pensii facultative, n.r.) a fost lansat în 2008, că vârsta de pensionare a fost majorată treptat şi că serviciile care nu aveau legătură cu pensiile au fost externalizate.

Agricultura românească este fragmentată şi învechită

Agricultura românească este fragmentată şi învechită, necesitând investiţii majore la capitolul competitivitate, Politica Agricolă Comună (PAC) putând oferi multiple beneficii fermierilor români, atât financiare, cât şi de integrare şi de stabilitate, consideră Banca. BM arată că, datorită PAC, România beneficiază de fonduri în valoare de 14,5 mld. euro, în perioada 2007-2013. Astfel, fermierii români pot profita de oportunităţile pieţei integrării, precum şi de stabilitatea şi previzibilitatea oferite de Politica Agricolă Comună. Acest lucru ar permite României să se ocupe de problemele de competitivitate şi restructurare ce caracterizează agricultura, notează BM.
De la adoptarea PNDR, România a făcut progrese în ceea ce priveşte absorbţia de fonduri PAC, dar absorbţia propriu-zisă de către fermieri, impactul asupra restructurării şi dezvoltarea economică rurală trebuie monitorizate în continuare pentru a trage o concluzie, se mai arată în document. BM rămâne activă în agricultura românească prin trei proiecte: unul legat de calitatea terenurilor şi de absorbţia fondurilor UE, altul ce îşi propune să îmbunătăţească competitivitatea şi un al treilea referitor la reabilitarea sistemelor de irigaţie şi creşterea productivităţii.

BM: Sectorul transporturilor rămâne ineficient

Sectorul transporturilor nu a fost reformat în mare parte şi rămâne ineficient, deşi Guvernul este concentrat pe dezvoltarea transporturilor şi comunicaţiilor pentru a intensifica competitivitatea şi a creşte mobilitatea, potrivit BM. "România a făcut progrese mari în reformarea sectorului financiar, care a fost aproape în totalitate privatizat, şi a devenit un lider în sud-estul Europei în reformarea şi restructurarea sectorului energetic. Condiţiile din mediul de afaceri s-au îmbunătăţit, deşi taxele rămân o problemă pentru companii şi persoane fizice. Totuşi, sectorul transporturilor rămâne ineficient şi nu a fost reformat în mare parte", mai arată BM.
Pentru programul operaţional de transporturi s-au prevăzut în perioada 2007 - 2013 fonduri europene de peste 4,5 mld. euro, în contextul în care României i s-au alocat fonduri totale de 19,67 mld. euro pentru obiectivul de convergenţă şi cel de cooperare teritorială europeană.